Poți să plângi dacă simți nevoia, poți să plângi o noapte întreagă. Dacă suferi, fă-o! Dar nu fă din asta o obișnuință. Nimeni nu-ți merită lacrimile la infinit. Poți să plângi că s-a terminat, poți să scoți durerea afară mai ușor. Lacrimile ușurează sufletul, însă… nu lăsa tristețea să te doboare. Nimic pe lumea asta nu merită să-ți trăiești viața într-o durere profundă.
Până și bărbații plâng câteodată. Și femeile mature plâng. Mai devreme sau mai târziu cu toții plângem. Este perfect normal. Este o manifestare normală a sentimentelor puternice. Să nu te învinovățești pentru nimic. Dacă ai greșit, iartă-te! Dacă n-ai greșit tu, atunci bucură-te că ai scăpat! Oricum ar fi, întotdeauna vei găsi o cale de a merge înainte. Nicio suferință nu este veșnică. V-am tot spus. O să tot repet. Pare un clișeu! O fi!
Însă în adolescență, atunci când totul pare de netrecut, este bine să tot auzi că nicio durere nu este veșnică. O să-ți revii, o să mai iubești de zeci de ori, poate sute de oameni. Nimic nu durează la nesfârșit. Acceptă că în viața câștigi și pierzi. Oameni vor intra în viața ta, alții vor ieși. Acceptă că acesta este rostul vieții și înconjoară-te numai de oamenii care te vor în preajma lor, care te iubesc și te apreciază.
Vei învăța să-ți stăpânești emoțiile. Până atunci dă-ți voie să fii tu!