Nu-mi risipesc viata

     Eu nu-mi risipesc viata, mi-m dorit sa ma nasc. Mi-am dorit sa traiesc chiar si-atunci cand era sa mor. De trei ori am trecut pe langa moarte, am fost la un pas. Nu-mi amintesc nimic, nici luminite, nici ingeri, nici harpe, nici strabunici de mult rapusi. Mi-am dorit sa traiesc chiar si-atunci cand spuneam ca vreau sa mor. Era o ratacire de moment, durerea era mai puternica decat ratiunea. Dar prin durere am reusit sa apreciez viata si frumusetea ei.
     Eu nu-mi risipesc viata, raul l-am dat uitarii, durerea am acceptat-o si am invatat ceva din ea, greselile mi le-am iertat, frustrarile le-am lepadat, de defecte incerc sa scap… pentru ca nu vreau sa traiesc in singuratate si amaraciune. Am fost inconjurata mult prea multi ani de boala si durere. M-am amarat cu frica mortii si-am ajuns la concluzia ca teama mortii ma opreste din trait, ma paralizeaza. Si ce rost avea sa continui, sa las sa-mi treaca tineretea pe langa mine?! Am ales sa merg inainte, cu bune si rele, cu fruntea sus, dar cu multa pofta de viata.
    Eu nu-mi risipesc viata, nu cunosc decat o singura directie, INAINTE. Nu ma intorc, oricat as vrea. Nu dau inapoi, oricat m-ar durea. Nu ma las prinsa de trecut, oricat de dor mi-ar fi. Imi trece, merg cu toata forta inainte. Numai asa reusesc sa-mi fie bine. Numai asa reusesc sa traiesc, nu doar sa exist. Eu nu-mi rispesc viata pe lucruri efemere. Am fost destul superficiala. Nevoile mele se rezuma acum la iubire. Nu traiesc decat ca sa iubesc si sa fiu iubita. Nu ma las doborata de esecuri. Ma supar, ca tot omul, dar imi trece. Las in trecut supararile. „Maine” intotdeauna imi este mai bine.
     Eu nu-mi risipesc viata, strang intr-o sticluta fara fund toate lucrurile bune, toate amintirile frumoase si toate clipele speciale. Mi-am pus sticluta la capul patului. In noapte straluceste in mii de culori. Si fiecare culoare reprezinta ceva, reprezinta motivul pentru care trebuie sa zambesc din toata inima. Sticluta mea ascunde in ea praf de stele… nu uit nimic si apreciez fiecare colb colorat. Praful din sticluta imi umple inima de bucurie. Strang in ea frumosul si cu cat straluceste mai tare, cu atat am mai multe motive sa fiu fericita.
     Eu nu-mi risipesc viata…

image

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ganduri și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s