Labirint…

Când vei crede că totul s-a sfârșit,

Va exista mereu, undeva ascunsă,

O șansă nemaipomenită.

Șansa ta, a ta și-a nimănui altcuiva,

Pe care nu ți-o poate fura nimeni,

Pe care nu ți-o poate irosi nimeni.

Atunci, trebuie să ai ochi să vezi,

Trebuie să ai inimă să simți,

Trebuie să ai binevoință,

Voință și putere.

Dacă nu vei vrea să profiți de mâna întinsă,

S-ar putea să-ți dai peste cap soarta,

Să o îngreunezi și să o faci,

Mai imposibilă decât este deja.

Nu te teme de un nou început,

Temându-te poți avea îndoieli,

Îndoieli care te vor face să dai înapoi.

Riscă, încearcă, luptă,

Mai greu de atât nu poate fi.

Dar și dacă reușești…

Mulțumirea sufletească pe care o vei avea,

Satisfacția aceea nebună…

Te va umple de fericire…

Vei simți în vene pulsând adrenalina.

O adrenalină dulce,

Are gustul succesului,

Gustul reușitei dorite…

Și dacă nu reușești,

Nu-i nimic…

Viața nu se sfârșește cu acea încercare,

Mai ai și alte opțiuni,

Există soluții cu duiumul,

Trebuie numai să le îmbrățișezi.

Lasă mintea să gândească,

Elibereaz-o de orice frustrare

Și gândește-te încotro s-o apuci.

Vei avea de unde alege,

Așa că îndreaptă-te spre calea care te încântă,

Poate acolo se ascunde fericirea.

Viața este un labirint,

Există mai mute ieșiri și intrări,

Unele duc spre durere,

Altele duc spre fericire,

Lasă-te purtat de instinct și conștiință

Și vei găsi poarta împodobită cu flori.

Aceea este trecerea către frumos!