Uneori e mai ușor să nu faci nimic…

          Am impresia că omului îi place să-l doară. Caută numai lucrurile, întâmplările și oamenii care știu că îl vor face să sufere. Niciodată nu se mulțumește cu ceea ce este liniștit și bun, ci vrea adrenalină, vrea risc și uneori pericol. Liniștea înseamnă plictiseală pentru unii. Și-apoi omul, se plânge de mama focului că a fost trădat, că a fost înșelat, că nu a fost iubit așa cum ar fi meritat. Dar întrebarea este… cine l-a împins spre acea cale? Oare nu el însuși a luat acea decizie? Oare nu el s-a aruncat cu capul înainte ca un berbec? Ba da! Dar conștientizează că a greșit și caută alinarea în sufletele celor care îl tot preveniseră înainte. 

          Dar oamenilor nu le plac sfaturile. Deși le dau cu plăcere, de primit nu le primesc aproape niciodată. Fac numai ce îi taie capul. Fac exact ceea ce vor. Degeaba îi vor preveni o mulțime de oameni, degeaba sunt sfătuiți, ei nu urmează niciodată sfaturile. Decât pe cele care duc la risc sau la rău. În rest, binele nu îl vor urma din sfaturi. Pentru că aleea binelui este mult mai grea și mai sinuoasă. Abia când dau cu capul de pragul de sus… abia atunci rememorează toate sfaturile primite, abia atunci vor încerca să se îndrepte… dar uneori nici chiar atunci. De ce? Pentru că vor fi în faza aceea de revoltă, în care tot Universul le este potrivnic și orice ar face sau ar spune, oricum nu le va schimba nimeni soarta. Așa cred, așa se mint, doar ca să nu muncească. Se complac și punct.

          Uneori este mai ușor să suferi decât să iubești. Iubirea implică responsabilitate, muncă, luptă, grijă, implicare, dăruire, loialitate și multe altele. În schimb suferința nu implică decât silă, apatie și stagnare. Și nu-i așa că-i mai ușor să stai decât să muncești?! Ba da! Exact la fel se procedează și în cazul suferinței. Mai bine se plânge omul de singurătate decât să se implice cu toată ființa într-o relație. Este mai ușor.

         Omul este complicat, adulții sunt complicați. Puțini știu ce vor. Puțini vor face ceva ca să obțină ceva. Marea lor majoritate sunt mediocri, se mulțumesc cu puțin. De aceea sunt atât de importante educația și puterea exemplului venit din parte părinților. Ce să înțeleagă un adolescent când o vede pe mama numai tristă și pe tata numai beat? Automat se va îndrepta spre aceeași soartă. Puțin se vor mobiliza să nu ajungă așa.

         Important este să îți dorești întotdeauna mai mult. Să gândești și să lupți pentru ceea ce-ți dorești. Se poate mult mai mult decât ceea ce reușești să vezi cu ochii. Nu există limite în calea visului și nici îngrădiri. Noi suntem cei care ne punem cele mai multe piedici. Noi, prin gândirea și limitările pe care ni le impunem fără să ne dăm seama.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ganduri și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s