Bestia cu chip de om

Mă utam la el și mă întrebam cum putusem să mă îndrăgostesc de el, ce văzusem eu frumos la acel om hidos?! Fața îi era ștearsă, ochii păreau două scorburi care ascundeau numai răutăți și priviri vigilente; iar gura, gura aceea nu cunoscuse râsul, iar zâmbetul îi era mereu crispat și nefiresc. Barba, părea ca o mare de ace agere, gata să înțepe și cea mai feciorelnică femeie, menită să rănească până la însângerare.

Cândva îl iubisem din tot sufletul, acum îmi stârnea teamă. În prezent nici nu știam, mă alesese el sau îl alesesem eu pe el, oricum, blestemată fu ziua în care eu am decis să îmi împart viața cu el. Cuvintele dulci și mieroase de la început, se transformaseră în timp în jigniri, insulte și ordine. Dacă la început fusese afectuos și tandru, după o vreme i-am simțit greutatea pumnului pe obrazul meu. Și nu o dată, de mai multe ori și-atât de tare încât reuși să-mi tumefieze toată fața. Nesăbuită am fost că n-am plecat de-atunci, mi-a fost milă, am zis că nu-i decât o întâmplare și când colo, a devenit un obicei. Orice vorbă nelalocul ei, orice nesupunere din partea mea, trezea în el o bestie. Am crezut că eu sunt de vină, că nu știu să-l iubesc și să-l înțeleg, eram atât de oarbă încât mă simțeam vinovată. Nu eram vinovată, eram o victimă. Nici măcar o victimă nu eram, eram o proastă care rămânea tot acolo, lângă el, după fiecare palmă și după fiecare înjosire. Îmi controla viața, mă domina complet, până ce am ajuns să cer voie să fac până și cele mai mărunte lucruri. Doar atunci părea să fie mulțumit.

Îmi cerea să fiu mereu frumoasă, aranjată și zâmbitoare. Un coșmar erau nopțile când își invita prietenii, chiar de erau prietenii noștri, tot un coșmar mă aștepta după plecarea lor. Atunci îmi ordona să mă fac mai frumoasă ca oricând, mă vroia ca un boboc de trandafir. Ne studia pe toți, pe mine, pe ei, apoi la plecare mă aștepta pedeapsa. Atrăgeam prea mult atenția, stârneam bărbații, ei mă doreau și numai eu eram de vină. Așa îmi spunea, așa mă făcea să cred. Ani de zile așa îmi trecu viața. Până într-o zi în care am îndrăznit să mă revolt și-atât de tare m-a pedepsit, încât a trebuit să mă interneze în spital. Aceea fu ultima bătaie și prima zi dintr-o viață cu adevărat liberă.

L-am denunțat, nu am avut milă, a trebuit să îl denunț. Destul că mă jucase în picioare atâta amar de vreme. Destul! Destul! Acum trebuia să mă eliberez, să divorțez și să plec. Dar nu oricum, m-ar fi urmărit, sau mai rău, altă femeie mi-ar fi luat locul. Trebuia să-l închid, să-l încarcerez într-o închisoare sau să-l omor. Grea luptă se dădea în mine, l-aș fi omorât pe loc. Dar am ales calea legală. Am luptat mult timp până ce am răzbit. Acum era în spatele gratiilor, îl priveam, l-aș fi scuipat în ochii. Dar n-am făcut-o… i-am dorit să aibă aceeași soartă ca și mine în închisoare. A înțeles ce-am vrut să-i spun. N-a schițat niciun gest, niciun mușchi nu i s-a cripat pe față. Am plecat…

www.bzi.ro

Morala:  Nicio femeie nu trebuie să sta cu un bărbat violent sau cu un comportament abuziv și dominant peste măsură. O palmă va duce la pumni. O jignire va duce la grele umilințe. Acceptarea duce la chin. Plecați, nu stați, oriunde, pe străzi. Aveți copii?! Nu-i nimic, nicio mamă nu a murit cu copilul său de gât. Este greu, dar mult mai nedrept și mai chinuitor este să fii bătută zilnic. Violența domestică este o sălbăticie.

              Iar ca adolescente, dacă de-acum acceptați să fiți umilite sau bătute, veți ajunge să vă căsătoriți cu acel băiat și veți avea o viață numai cu vânătăi și cu spaime. Nu este normal, aceasta nu este viață.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Proză Scurtă și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s